sâmbătă, 11 noiembrie 2017

Capul Verde - Episodul 3



         
Despre Sal se spune ca este „cea mai de pret bijuterie” a Republicii Capului Verde, o insula paradisiaca cu sarm african-european incitant si cu plaje perfecte, pe care se practica sporturi pe apa. Cele 350 de zile insorite pe an, nisipul auriu, oceanul turcoaz, zonele desertice cu petice de verdeata din loc in loc, fac din insula Sal o destinatie perfecta de vacanta pentru iubitorii de plaja, soare si aventura. 

Intr-una din zile am ales sa facem si noi turul complet al insulei Sal cu o agentie locala. Dupa ce am studiat mai multe oferte, am ales o una buna din punct de vedere al pretului si liberatatii de a vizita obectivele. Chiar daca initial puteam spune ca toate agentiile ofera acelasi tur al insulei, am descoperit pe parcurs ca nu era chiar asa. Plecarea a fost a doua zi dimineata la ora 9 din Santa Maria. Teoretic trebuia sa se termine undeva pe la ora 15, dar cum soferul camionetei era flexibil, a zis ca ne duce unde vrem noi. In grupul nostru eram 6 persoane plus soferul Pedro, un capverdian simpatic. Cum eram 2 romani, 2 italieni si 2 englezi, iar englezii au ales sa stea in spatele camionetei de teren in aer liber, in cabina s-a vorbit si s-a glumit in italiana. 

Prima oprire a fost in zona Serra Negra, unde am putut admira gramezi de sare cat vezi cu ochii. Urmatoarea oprire a fost la plaja Ponta Preta. Deja iesind din Santa Maria, practic au disparut oamenii. Cat priveste drumurile pe insula as zice ca stau destul de bine, prezenta jeep-ului ne va folosi mai tarziu pentru "off road". Nu demult pe plaja de la Ponta Preta veneau testoasele sa isi depuna ouale, dar odata cu construire resortului spaniol Riu, se pare ca nu le place galagia si in prezent merg pe plaja Santa Monica de pe insula Boavista. Locul este superb cu dune de nisip inalte si cu o apa turcoaz. Oricum pe aceasta plaja nu erau turisti, aici organizandu-se concursuri de windsurf, datorita vantului si a valurilor puternice.

De aici am plecat mai departe spre nordul insulei. Dupa o scurta oprire la zona rezidentiala Murdeira, care noua ne era ultra cunoscuta, am continuat drumul spre Espargos(centrul administrativ al insulei). Aici am urcat pana la cel mai inalt punct, de unde aveam o vedere panoramica foarte buna a insulei, de alt fel aici erau instalate si releele de telefonie. Ca tot veni vorba despre telefonie am folosit cartelele noastre in roaming, dar in ceea ce priveste internetul am cumparat cartele de acces cu giga de trafic, valabile atat pe laptop cat si pentru telefon, conectandu-ne prin WiFi care de altfel avea semnal pe toata insula. Pentru sunat acasa, am folosit un program VOIP, avand acces la internet. Exista si posibilitatea sa cumparam cartele cu numar de Capul Verde, dar nu aveam asa de mult de vorbit la telefon, in fond era "Luna de miere". Dar sa revin, urmatoarea oprire a fost in micutul port Palmeira, unde am putut vedea cum se aduceau pestii pescuiti la mal. A fost o pata de culoare in aceasta excursie, un sat pescaresc, care mi-a adus aminte de Marsaxlockk (Malta). Am avut noroc de o zi cu soare, asa ca pozele au iesit destul de bine, ca tot veni vorba temperatura in Capul Verde, oscileaza in intervalul 20-30 de grade pe toata durata anului. 

Urmatoarea oprire a fost la Buracona pentru a vedea Blue Eye, principala atractie a turului si locul cel mai aglomerat. Buracona se mandreste cu o piscina naturala spectaculara si bineinteles cu pestera "Olho Azul" (Ochiul albastru). Ce este Blue Eye? Practic apa ce strabate pestera, la ora amiezii, in reflexia razelor de soare, ofera o culoare albastra speciala. In pozele de mai jos am surprins si acest moment. De aici a urmat o tura de "off road" prin desertul Terra Boa si cei aflati in spate au cam regretat alegerea facuta. Am oprit la atelierul Mirage, de unde se puteau cumpara suveniruri facute de localnici, singurul loc de pe insula, caci prin locurile turistice cei ce vand sunt senegalezi cu produse chinezesti inscriptionate Capul Verde. De aici mai departe spre masa de pranz la un restaurant tipic din Espargos. Pe parcurs am remarcat niste containere de la periferie, un fel de favelas. Dimineata la inceputul excursiei cei de la agentie ne-au intrebat cu privire la masa de pranz, deoarece era nevoie de rezervare, iar daca stiai exact ce vrei sa comanzi era si mai ok, timpul de asteptare se scurta. 

Trebuie spus ca daca la inceput din exterior locul unde vom manca nu spunea nimic, de altfel nici in interior, curat dar nimic deosebit, in ceea ce priveste mancarea toti am ramas profund impresionati. Felul de mancare traditional in Capul Verde este cachupa(o tocana cu fasole, legume, porumb si carne sau peste). In timp ce serveam pranzul, la masa vecina am ramas uimit sa aud ca se vorbeste in limba romana. Ce mica e lumea. Am aflat ca cele 2 familii erau din Ploiesti si au au cumparat excursia de la o alta agentie. Ei din pacate nu au avut foarte mult timp la dispozitie fiind grabiti de ghidul lor turistic, neavand flexibilitatea noastra. Dar pentru o poza tot am avut timp, cu steagul Romaniei gasit prin rucsac. "Sanatate" , am servit un pahar de grog(tarie locala), cum palinca nu aveau si am plecat mai departe, fiindca turul nostru mai cuprindea 2 opriri interesante.

De aici am pornit spre intalnirea cu rechinii. Am si un scurt video de pe drum aici . Dupa ce am lasat soseaua asfaltata, am luat-o spre o plaja pustie. Dupa ce am coborat am fost intampinati de localnici care incercau sa ne inchirieze slapi speciali ca sa nu alunecam pe pietrele ude in drumul spre rechini. Curiozitatea era mare si cu cat ne apropiam, intradevar se vedeau aripioarele rechinilor. Dupa o sesiune de fotografii, ne-am intors la masina si porneam spre ultima atractie a turului, salina Pedra de Lume, cea mai mare salina a insulei. Dupa ce am strabatut un tunel, in fata noastra aparea un peisaj deosebit, unde se puteau deosebi un mare lac precum si  multa sare. E singurul loc unde am platit o taxa la intrare, ce-i drept simbolica. Un lac sarat in mijlocul unui loc vulcanic. Cum eram pregatiti cu prosoape si ne doream sa facem o baie sarata, imediat am ajuns in apa cu concentratia mare de sare. Cei mai curajosi au incercat si namolul. Senzatia de a pluti la suprafata apei fara sa depui efort e una deosebita. De aici ne-am intors spre Santa Maria, de unde plecasem, dar noi am coborat chiar la hotel in Murdeira. 

A fost o zi plina in care am vizitat principalele atractii ale insulei. In episodul urmator va voi povesti mai multe despre ce am mancat pe insula, plus alte excursii individuale adhoc. 

Masinile de teren folosite pentru tururi

Oferta de circuit

Vine valuuuul !

Ponta Preta

Dunele de nisip de la Ponta Preta

Doar e o insula vulcanica

Drumul prin desert

Favelas

Aici am intalnit cel mai fin nisip

Insula vazuta de sus

Vanzator senegalez de suveniruri



Satul pescaresc


Piscina naturala

Blue Eye

Sincer nu cumpara nimeni, oare de ce?

Prin desert

Mirage din exterior

Si din interior


Turisti romani

Turistii dornici sa se intalneasca cu rechinii

Rechinii

Salina Pedra do Lume

O baie la salina, similara cu o baie in Marea Rosie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu